Jonathan Littel – un mare scriitor
Jonathan Littel – un mare scriitor
| Editura RAO a adus în atenția cititorilor din România un mare scriitor – Jonathan Littel, cu celebrul roman „ Binevoitoarele” ( „The Kindly Ones”).În prezentarea cărții se scrie că este vorba de confesiunea unui fost ofițer, Max | ||
| Aue, un tehnician al ororii, participant la masacrul de la Babi Yar ( Kiev), unde au fost uciși în câteva zile circa 60.000 de evrei și apoi, prizonieri sovietici, apoi la alte „acțiuni” genocidare, a trecut și pe la Auschwitz, etc. Viața sa intimă este marcată de dragostea incestuoasă pentru propria soră, apoi de homosexualism. Ne amintim de tehnica unui scriitor ca Truman Capote, din „ În cold blood”, unde autorul intervievează la rece doi criminali care au ucis o familie. Aici este vorba de chipul complex al unui asasin perfect , un robot conștient de ceea ce a făcut, care nu pare a fi o brută.
Scriitorul s-a născut la 10 octombrie 1967, la New York,bunicii proveneau din Rusia. Are dublă cetățenie – americană, franceză, dar locuiește în prezent la Barcelona. În anul 2006 a fost distins cu Premiul Goncourt pentru romanul său, dar el este autor a mai multor cărți - |
||
1989 – Bad Voltage2006 – Les Bienveillantes (The Kindly Ones, 2009)2006 – The Security Organs of the Russian Federation. A Brief History 1991…2008 – Le Sec et L’Humide2008 – Études2008 – Georgisches Reisetagebuch2009 – Récit sur Rien2009 – Tchétchénie, An III2010 – En Pièces2011 – Triptyque Bacon (Triptych: How to Look at Francis Bacon)2011 – The Invisible Enemy
Între anii 1994- 2001 a participăat la diverse activități umanitare în puncte fiebinți ale planetei, precum fosta Iugoslavie, Cecenia, Afganistan, Africa Centrală.
Pentru cartea premiată s-a inspirat din Claude Lanzmann, Vassili Grossman, dar și alți autori.
Littel este un critic virulent al politicii israeliene față de palestienieni, considerând că Holocaustul nu trebuie luat ca reper pentru comportamentul nici unui combatant, indiferent unde se află. Poziția sa a fost criticatăi atât în Israel, cât și în presa franceză. Dar nu i se poate nega talentul, puterea de evocare, documentarea ireproșabilă ( și aici a găsit unii critici care îi reproșează unele inexactități neimportante).
Considerând vârsta autorul, credem că el va mai da capodopere literaturii universale.
BORIS MARIAN
