Protecţia consumatorului de literatură contemporană românească-George Vasilievici

o inițiativă care dorește a veni în sprijinul cititorului -Recenzii

Confraţii noştri, poeţi israelieni de limbă română

Poeţii israelieni de limbă română au, evident, mai mulţi cititori în ţara unde s-au născut, pentru că în Israel numărul cititorilor în această limbă scade în mod natural. Mesajul pe care ni-l transmit, talentul,  accesibilitatea, toate diferă, dar ceea ce au comun aceşti creatori este dragostea de limba în care s-au exprimat şi se exprimă pe undele poeziei.

Despre  Shaul Carmel şi Bianca Marcovici, vocile  mai  audibile în momentul actual, am mai scris şi vom mai scrie. Ne vom opri la cei despre care , cu tot regretul nu am scris deloc sua prea puţin.

Andrei Fischof ( n. 1940, Turda) este unul dintre poeţii productivi, expresia  artistică este  rafinată, poate fi pus alături de cei mai buni poeţi din peisajul literar românesc, a fost dinstins ci premii, colaborează la numeroase publicaţii din diverse ţări. La Ed. Hasefer i-a apărut în anul 2003 volumul ” Prefăcuta linişte” ( redactor Ştefan Iureş). „Scriind, trăiesc încă o viaţă” este crezul său, este şi autor de literatură în limba ebraică. „Din războiul acela, bătrâne domn, mi-aduc aminte doar trenul culegând oamenii precum panglica lipicioasă muştele vara” . Al. Cistelecan îl  consideră din aceeaşi generaţie cu Ioan Alexandru şi Ana Blandiana.”Durerea  de a scrie, diabolică, surdă, ca dorul după  cineva  care  încă este cu tine”. Andrei Fischof este din spiţa nobilă a poeţilor care se iau în serios şi  îşi respectă cititorul, ceea ce devine o atitudine tot mai puţin  luată în seamă acum.

Sandu David ( n.1923, Târgovişte) scrie mai mult în ebraică, dar are şi o operă scrisă în   limba română. La Ed. Cartea Românească a apărut în  1996, volumul „Dacă poezia mea”, întâmpinată cu elogii de Dan Laurenţiu, ş.a., iar la Ed. Hasefer   a fost publicat volumul „Timp fără trup”,  cu versueri traduse din ebraică de Elena  Tacciu.  Un poet de o mare sensibilitate, un vers ales, ne referim la cele în limba română, nu la traduceri – „ „Te-am găsit  în fiece frunză vibrând, în fiece grăuntede lumină umflându-se, ca mireasma arăturii din câmp, privirile tale dau foc nopţii”. Poemele sale au  darul de a ne duce pe plaiuri româneşti, dar ne aduc aminte şi de marea  nenorocire a secolului, Holocaustul. „Amintirile  sunt istoria noastră, sunt lumina şi întunericul greşelilor noastre, tu şi trupuş tău care nu mai este”. Greşeli?  Cine ştie cu ce au greşit victimele? Poate din prea mare încredere în  umanitate.

Tot la Ed. Hasefer a apărut şi volumul poetului Eran Sela ( n. 1940, Bârlad), „Cruzimea detaliilor”, un  autor modern,  subtil, deşi îşi deplânge  vârsta, trecerea anilor. Nu are de ce, versul său este proaspăt şi în aceste  auto-jeluiri. „Somnul  cade peste mine ca un clopot de zăpadă, noaptea întinzându-şi umbra îi pătează castitatea şi  zăcând  în nemişcare, fără scop sau trebuinţă, ponegreşte amintirea viselor  neslobozite”…. „Gheţari de lână plâng în noapte minciuni  melancolice  la lumina  lunii şi din lacrimile  lor se nasc câmpuri magnetice cu graniţe labile”.

La îndemâna cititorului român  se mai află antologia „ În noi e un cer mai adevărat” ( Ed. Fundaţiei  Culturale Române – 1991, antologator Carmen Firan, prefaţa de Sergiu Levin) şi „Arborele memoriei”( Ed. Orion- 1997, antologie bilingvă, engleză-română, editor –poetul Radu Cârneci). Luiza Carol (n.1847), Sebastian Costin (  1939-1997), unul dintre cei mai importanţi poeţi, un Radu Stanca al generaţiei sale, Solo Har-Herescu (n.1928), Tania Lovinescu ( n.1924, revenită în România), Noemi Pavel ( n. 1972),  o surpriză la vremea debutului,  regretaţii M. Rudich, I. Schechter, Benedict Solomon, apoi Felix Caroly( n. 1933), actor şi poet, Solo Juster (n. 1922), Radu Klapper ( n.1937), Maria Găitan –Mozes ( n.1928), Vlad Solomon ( n.1951), medic, jurnalist, poet, Elena Esther Tacciu ( n.1933), critic literar, poet, Ion Atlas ( n.1927), ş.a. se regăsesc în aceste antologii.

Ignoraţi, din păcate, de Istoriile literare  elaborate în ultimii  ani de Nicolae Manolescu, Alex. Ştefănescu, Marian Popa,  confraţii noştri din Israel poartă lumina  şi căldura  căminului unde şi-au  ivit sufletele, limba română.

autor Boris Marian

Anunțuri

Single Post Navigation

One thought on “Confraţii noştri, poeţi israelieni de limbă română

  1. Nu stiu sa existe o strada Paul Celan la Bucuresti. Nu mai vorbesc de un bust ca cel de la Cernauti.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: