Protecţia consumatorului de literatură contemporană românească-George Vasilievici

o inițiativă care dorește a veni în sprijinul cititorului -Recenzii

NOAPTEA ÎNTUNECATĂ-SFÎNTUL IOAN AL CRUCII

Cartea aceasta este o cale de acces la „știința crucii”.Este un ghid pentru a începe sau re-începe viața spirituală.Prima parte vorbește despre „căsătoria spirituală” și se adresează începătorilor..Stanțele sufletului iluminează și în final exprimă contopirea sufletului cu Dumnezeu în iubire:
„1. Într-o noapte întunecată,
cu spaime,de iubire înflăcărat,
o, soartă fericită!
am pornit fără să fi fost luat de nimeni în seamă,
coborîndu-se acum pacea în inima mea.

2. pe întunecime și simțindu-mă apărat
pe scara cea tainică,travestit,
o,soartă fericită!
în întunecime și pe ascuns,
coborîndu-se acum pacea în casa mea;”
Primele două strofe exprimă două purificări spirituale-una a simțurilor și alta a spiritului.
Următoarele șase strofe arată efectele iluminării spirituale și scopul ultim al omului-contopirea sufletului cu Dumnezeu în iubire”:
„3. și în noaptea fericită,
în taină,și nimeni nu mă vedea
nici eu nemaivăzînd vreun lucru ,
fără altă lumină și călăuză
decît cea care-mi ardea în inimă.

4. și aceasta mă călăuzea
mai sigură decît lumina amiezii
spre locul unde mă aștepta
Cel pe care eu mult îl iubeam
în locul acela unde nimic nu se mai arăta.

5. O. noapte care m-ai fermecat,
o,noapte mai demnă de iubire decât aurora,
o,noapte care ai unit,
Iubitul cu iubita,
iubita în Iubit ai preschimbat!

6. și pieptul mi-a înflorit
și se păstra întreg pentru El singur,
acolo el era adormit în pace
și eu mă dăruiam Lui
și vîntul însuflețea cedrii.

7. și vîntul de dimineață
cînd îi despletea (m) părul,
cu mîna sa ușoară
îmi rănea gîtul
topindu-mi simțurile toate.

8. și mă dăruiam și uitam cu totul de mine,
plecîndu-mi fața peste cea a Iubitului,
și toul se pierdea și mă lăsa
uitîndu-mi grijile toate,
uitînd de mine printre crini.”
Aceste versuri au fost cîntate de un suflet care a atins starea de desăvîrșire,adică,unirea în dragoste cu Dumnezeu.
În prima strofă ,sufletul vorbește despre ruperea de sine și de toate lucrurile create pentru a se coborî pacea în casa sa-acele suflete pe care Dumnezeu vrea să le purifice vor fi aduse în noaptea întunecată- trecerea de la meditația discursivă la contemplație -cum vedem în versurile următoare-se face prin suferințe mari-au bănuiala că s-au rătăcit pe drum-li se pare că ar fi pierdut toate bunurile spirituale ,că Dumnezeu le-ar-ar fi părăsit, că nu găsesc nici o mîngîiere în bunurile spirituale..dacă nu vor găsi pe cineva care să le înțeleagă,aceste suflete pot da înapoi. Această noapte și purificare a sufletelor este o taină -cu spaime,de iubire înflăcărat..o,soartă fericită-eliberarea din lanțurile simțurilor inferioare care permite să pornești fără a fi luat de nimeni în seamă. întîlnește multe obstacole în drumul către Dumnezeu și trebuie să aleagă calea credinței ,o cale îngustă dar sigură-Această noapte întunecată în care purificarea poftelor se aseamănă cu înțărcarea de către Avraam a fiului său Isac,urmată de un ospăț mare,la fel Dumnezeu scoate sufletul din scutece ,îl lasă din brațe,îl așează pe propriile picioare pentru a-i oferi de-acum înainte ,pîine cu coajă în locul laptelui de mamă ..primul fo-los din secetoasa și obscura noapte a contemplației este cunoașterea de sine și a propriei nimicnicii-se cere o atitudine sobră și o accentuată venerație a lui Dumnezeu
Lumina va răsări în întuneric-mă voi cunoaște pe mine însămi -De m-aș cunoaște pe mine,Doamne,atunci Te-aș cunoaște și pe Tine (Sf.Augustin)în această noapte întunecată se primește grația smereniei și dispoziția lăuntrică pentru ascultare-și în ce privește lăcomia spirituală ,se vede limpede că prin uscăciunea și repulsia simțită în partea senzitivă față de cele spirituale sufletul se eliberează de imperfecțiunile care se nasc de obicei din senzația de plăcere care se revarsă din spirit asupra simțurilor căci necumpătarea spirituală ne îndepărtează de Dumnezeu-prin purificarea din noaptea întunecată sufletul exersează acum în toate virtuțile laolaltă-supunere,răbdare,curaj,iubire.. și primește daruri precum-bucuria păcii,continua aducere aminte de Dumnezeu,legată de o grijă iubitoare,limpezimea și puritatea sufletească,exercitarea tuturor virtuților.Plictisul nu mai provine din reducerea unor senzații de plăcere căci,prin purificarea dorințelor senzitive ,sufletul s-a abandonat cu totul lui Dumnezeu,în privința tuturor lucrurilor .
Cartea aceasta este o comparație între noaptea temporală și cea spirituală.
Pentru mine personal ,este o lumânare aprinsă la ambele capete,este steaua polară la care visează orice navigator,este piatra filozofală,este comoara ascunsă în pământ.Am început acest exercițiu în urmă cu mulți ani-nu este ușor de făcut -cad și mă ridic mai curajoasă în această noapte întunecată în care am avut privilejul de a fi însoțită de îngerul meu păzitor-o stare perpetuă ce durează până în ziua cea mare când se va arăta -Cel ascuns atât de aproape-o noapte care unește Iubitul cu iubita,iubita în Iubit să o preschimbe!

Autor Garlonta Gabriela

Single Post Navigation

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: