Protecţia consumatorului de literatură contemporană românească-George Vasilievici

o inițiativă care dorește a veni în sprijinul cititorului -Recenzii

HORIA ZILIERU- UN „ORFEU ÎNDRGOSTIT” DE MAREA POEZIE

HORIA ZILIERU- UN „ORFEU ÎNDRGOSTIT” DE MAREA POEZIE

L-am întânlit pe Horia Zilieru prin anii 1968, pare-se, când se serba o sută de ani de la înfiinţarea Şcolii Pedagogice din Câmpulung -Muscel. Era vesel, exuberant, pus pe şotii în grupul unor colegi de şcoală pedagogică cu care copilărise. Ştiam că este poet şi curiozitatea m-a făcut să-i urmăresc traiectoria vieţii până astăzi. Argeşan de origine (născut la 21 mai 1933 în comuna Racoviţa, judeţul Argeş, cu liceul făcut la Câmpulung şi Facultatea de filologie la Iaşi), ieşean prin adopţie (secretar general de redacţie la „Iaşul literar”,redactor la „Convorbiri literare”, ajuns un mare poet al Iaşului şi un mare om de cultură.)

Horia Zilieru s-a format ca poet în ambianţa „Iaşului literar”, debutând în 1959 cu placheta de versuri „Fluierul”, continuând cu „Florile cornului tânăr” cu o prefaţă de Otilia Cazimir, neconcludente pentru evoluţia ulterioară.

Deabia cu „Orfeu îndrăgostit” începe să-şi desăvârşească marea lui pasiune. Având un cult al formei, trimiţându-ne la poezia parnasiană pe care se pare că o cunoştea bine, autorul ne-a oferit o plăcută surpriză. Acum distingem forme lirice din Mallarme, din Ion Barbu, Baconsky şi chiar din Eminescu. În „Umbra Paradisului” distingem printre rânduri pe Baudelaire, Verlaine, Rimbold:

Ca umbra unei harfe pe cetate

Prin nervi îmi umblă păsările rare

Şi toată-ntemeierea vie doare

În albii mari de mări însingurate

Şi trece-n sus pe osuar de lume

cu vetre goale în orbite oarbe

Ca-ntr-un spital bolnavele parfume.

Cineciteşte pe „Amon- Ra” îşi dă seama că petul s-a maturizat. Aş cita acest poem pentru că aici cuvintele lucrează mai mult ca ideea:

Se-ngroapă, iubito, dreptatea-n polen

Balcoane cu nuduri în golfuri dispar

Silabe de rugă migrează adânc

În nervii romanţei cu plopii impari

Serafic pagode de crini în amor

Nutresc-şi explozii de cupe în ger

Acoper ţărâna cu cu mov de parfum

Şi harfe-n orbită de lună ne cer

Bolnavul meu aer divinul ţesut

Destramă sub coaste şi-n văi de cristal

Ţinutul cu iarbă în veşted balans

Cu preşuri de aur ne-aşteaptă la bal

……………………………………..

Virtuozitatea poetului de a crea imagini fastuoase, luxuriante se manifestă în câteva piese din volumul „Iarnă erotică”, care nu sunt altceva decât imense metafore:Leagănul de unde în orgie/ cu zvâcniri de sfere în lagună/ vulturi negri sperie în lună/ pe deschiserăni cu masca vie. (Fântână)

În poezia lui erotică există o acumulare de elemente vegetale, idila sau declaraţia de dragoste plasându-se totdeauna într-un cadru fabulos:Şi vântul se face un şarpe gelos,/ pe trunchiuri cu semne secrete de ieri/ şi-n iarba vicleană, un fluier de os/ respiră colombe de lut, învieri, (…) Doar mâna-ţi subţire, în taină de fum,/ târzia garoafă o sună încet/ şi-mi pică pe buze, un dulce nescrum,/ miresme ca-n urne cu tristul verset,/ căci urnă ţi-i gura, în care sărut/ o castă tristeţe de noapte şi-un vin/ ceva săvârşeşte-n lăuntrul durut,/ în tulburi infuzii, cu-n clinchet virgin…(Nevinovata superstiţie)

Urme eminesciene găsim în „Muzică”, miros bacovian în „Altfel de toamnă”, pe Ion Barbu îl bănuim în „Doamna în albastru”, „Zidul plângerii” are ceva din Macedonski, „Asfinţitul crinilor” ne aminteşte de asemenea de autorul rondelelor:

Agonizează crinii în cetate

Şi muzici pun pe tâmple o paloare

Şi pene ard în albul în lingoare

În ochii orbi visând singurătate

………………………………

În „Umbra paradisului” cele 30 de elegii sunt tot atâtea confesiuni revendicate din vechii truvieri „ce se visară, clopotniţe, sub malul ce irupe, la râul de infern cu flora rară.”:

O febră creşte încălzind carmina/

şi-n jumătăţi de marmuri coapse pure;/

pe patul de logodnă plâng femure,/

în golul dintre stea şi rădăcine.

„Nunţile efemere” aduc ceva din ermetizarea barbiană:

Paznicii la vechi tenebre/ bat cu tirsul greu de moarte/ prin dulci râpe în vertrebe/ sculând fluturii departe/ strânşi ân coamă-n flori deşarte. (Luceafăr)

Vrsuri memorabile sunt şi în „Iarna străveche”:

E verde frigul dincolo de tine

Corăbii lungi alunecă pe lume

Fruct înaintea florilor virgine

c-un blând adio de curate brume

Sau:

Şi baruri mari se umplu de pahare

o ceaţă moale închizându-mi chipul

ca morţii fără glorie-n uitare

în faţa nopţii-nsângerând nisipul

Poet al melancoliei, Horia Zilieru temporizează atmosfera poemelor din semitonuri, din cuvinte meşteşugite ca mătăsurile cu o moliciune şerpească, aşa bunăoară în „Tragica muză”:

Te ninge basm pe umărul virgin

cu oasele în diafanul frig

pe coapsele lacustrei, când te strig

cu nervii-n rocile fierbinţi de vin

cu scrum de timp în vasul funerar

(odată tandru îl voi bea şi eu)

scobor la bal pe verdele gheţar

întonuri vii şi cu misterul viu.

Iată, deci, umărul virgin, frigul diafan, lacustra cu coapse , timpul are scrum, vasul e funerar, băutul vinului e tandru, acest bal oniric are loc pe un gheţar cu o culoare stranie, având senzaţia de frig.

Ca şi la Eminescu, urmele înaintaşilor se topesc în originalitatea discursului lui poetic, desprinderea de ele ne dă un poet de o originalitate nebănuită:

Deasupra vetrei fumul ne-mpreună

În ritual de nuntă lungi fiole

Trag probele de foc dintr-o lagună

Cu cratere zidite din viole.

Şi petre multe de eternul mării

evocă-n scoicile de mult închise

Strigări de păsări în prohod ucise

Cu gâtul lung în lăcrimarea serii.

El a scăpat de zeii tutelari care l-au obsedat şi l-au hrănit spiritual, poezia lui fixează imaginea unui poet cu un talent neobişnuit, exprimând sensuri adânci şi profunde, rămânând un virtuoz al cuvântului, cu o imagistică barocă de priceput orfevru.

Prof. Ion Ionescu-Bucovu

 Autor: Emanuel Pope

Single Post Navigation

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: