Protecţia consumatorului de literatură contemporană românească-George Vasilievici

o inițiativă care dorește a veni în sprijinul cititorului -Recenzii

Archive for the category “Din partea administrației”

Anuntam ”inghetarea” activitatii acestui site …

Anuntam ”inghetarea” activitatii acestui site pe o perioada de timp nedeterminata.

Multumim  frumos  tuturor  celor ce ne-au acordat o clipa de atentie si de incredere!

Anunțuri

Agenda proiectului Cititor de Proză- Republica artelor: Ziua Limbii Române – 31 august 2013

Ziua Limbii Române – 31 august 2013

1. 

CENTRUL DE EXCELENTA ” Portile Nordului” BAIA MARE 31 august 2013 emisiune online intre orele 11-12 a.m ( ora României ) pe canalul TV

:http://www.ustream.tv/channel/centrul-de-excelenta-baia-mare 

se va putea urmari si de pe Cititor de Proza :http://cititordeproza.ning.com

desfăşurătorul manifestării:

Expresia poetică din Maramureş, a limbii române

I.Imnul de Stat al României– Interpretează soprana Bodea Cristina

II.Cuvânt  de deschidere a transmisiei din Baia Mare-Mihai Ganea, coordonator Centru de Excelenţă Porţile Nordului

III. Porţile Maramureşului, autor Ioan Meteş: recită fetiţele de grădiniţă  Alexia Coman şi Strâmb Sabina

IV. Doină Maramureşeană, interpretează Voichiţa Şerba, rapsod popular

V.Recital de poezie contemporană şi clasică( fiecare poet va prezenta poeme de autor şi cel puţin un poem din creaţia altor autori maramureşeni)

Vasile Morar: Vasile Morar;-Sufletul meu – Biserica plutitoare

                          Vasile Radu Ghenceanu- Doar septembrii

Mihai Ganea: Mihai Ganea – Amânată candelă- Străin de noapte rătăcind

Vasile Latiş, Fugă de toamnă

Sandu Emanuel Barbu: Sandu Emanuel Barbu-Secunda-1987

                                          Ion Zubaşcu- Condamnat la moarte pe viaţă

Carmena Băinţan: Carmena Băinţan- Un poet căzut

Ion Şiugariu– Un poet

Lenuţa Pop: Lenuţa Pop- Copil emigrant

                      Ion Dunca-  Întoarce-te

Ioan Meteş: Ioan Meteş- Mirosul vântului

Gheorghe Ţiplea-Fericita frângere

Simona Michiş:  –Mihai Tomoioagă:– Mamei

                           –  Nicolae Bogdan Groza: Iată fiul tău 

Mircea Dragoş: Moment special Ioan Alexandru– Maramureş, triptic, poeme

Tabita Pop;  Tabita Pop- Dor- Asfalt

Petru Licar– La marginea nopţii

Smaranda Iuga:Smaranda Iuga- Ia aminte

Maria Abrudan;– Alergare în urmă

Gelu Dragoş: Gelu Dragoş- Şi tu, femeia mea

Ion Burnar– În drum spre Ocoliş

VI.Florica Bud– Confesiune: avatarurile limbii române

VII.Voichiţa Şerba: Priceasnă

Coloana sonoră a emisiunii: Mihai Ganea

Regia: Sandu Emanuel BarbuVirginia Paraschiv

Coordonator de proiect pentru Ziua Limbii Române: Emanuel Pope

2.

Emisiune dedicată Zilei Limbii Române, sâmbătă 31 august 2013, de la ora 10 ( ora Irlandei, ora 12 ora României  ) si care va putea fi vizionata  pe canalul media al Centrului de exclență în promovarea creativității românești “Itaca” – Dublin 

Invitați: Roxana Bistriceanu, Maria Ciuta, Nicolae Bogdan Groza și Costel Bârzu.

Amfitrioni: Dorina Șișu și Viorel Ploeșteanu

http://www.ustream.tv/channel/centrul-de-excelenta-dublin

http://hopernicus.falezedepiatra.net/CentruldePromovareaCulturiiDUB…

se va putea urmari si de pe Cititor de Proza :http://cititordeproza.ning.com

DESCHIDEREA CENTRULUI DE EXCELENŢĂ ” PORŢILE NORDULUI ” Baia Mare

https://smore.com/krvu

https://www.smore.com/krvu-por-ile-nordului

http://centruldepromovareaculturiibaia-mare.hopernicus.falezedepiat…

Cine suntem? Suntem intelectuali, artişti, români, cetăţeni ai planetei. Voinţa noastră este aceea de a fi printre primii care înfruntă în mod deschis, resemnarea sinucigaşă a oamenilor de cultură şi civilizaţie, cu privire la statutul lor profesional, social şi cultural. Intenţia noastră este de a descoperi şi de a promova valorile autentice din ROMÂNIA PROFUNDĂ. Nu cerem voie ca să existăm, să ne afirmăm, şi să ne facem cunoscute creaţia şi spiritualitatea.

Voi, cei care veţi trece prin PORŢILE NORDULUI, lăsaţi în urmă adversitatea şi indiferenţa!

Campanie de suţinere morală şi financiară a creatorului : Constantin P. Popescu – prozator, poet, pictor

https://www.smore.com/f0c3-solidar

http://cititordeproza.ning.com/group/revistasiteurilordecarteculturalebloguri/forum/topics/campanie-de-sutinere-morala-si-financiara-a-creatorului-constanti

Capriciu

autor Marin Sorescu

(1936 – 1996)

 

În fiecare seară

Strâng de prin vecini

Toate scaunele disponibile

Şi le citesc versuri.

Scaunele sunt foarte receptive

La poezie,

Dacă ştii cum să le aşezi.

De aceea Eu mă emoţionez,

Şi timp de câteva ore

Le povestesc

Ce frumos a murit sufletul meu

Peste zi.

Întâlnirile noastre

Sunt de obicei sobre,

Fără entuziasme

De prisos.

În orice caz,

Înseamnă că fiecare

Ne-am făcut datoria,

Şi putem merge

Mai departe.

……………………………………………………

 

Există nenumăraţi oameni printre noi pe care nu-i vedem pentru că aceştia nu dovedesc a avea suficient apetit pentru zgomot.

Unii dintre ei sunt scriitori sau pictori ce într-o Românie dezlănţuită abia mai reuşesc să supravieţuiască.

În acelaşi timp suntem tributari unei cutume care numai rău ne-a făcut:

creatorul prin natura condiţiei sale demiurgice e un veşnic condamnat la sărăcie materială!

Mai mult de atât, din numărul mare de artişti care ni s-au stins sub povara cruntei sărăcii am făcut un motiv de mândrie naţională. Pe ei însă nu i-am întrebat!

 

” Dar foamea grozavă , nu-i vorbă , nu-i vis” ne atenţiona poetul hotarelor de plumb

 

Cred că a sosit timpul să nu mai cerem acest tip de jertfă sevelor creative ale acestui pământ !

În definitiv nu este vorba de sărăcia noastră din punct de vedere economic – nu am fost şi nici nu suntem printre ţările cu cel mai mare număr de creatori de artă raportat la 1000 de locuitori- , este mai întâi de toate vorba de sărăcia sentimentului nostru de solidaritate, de indiferenţa pe care o afişăm şi pe care am ajuns să o considerăm ca fiind normală, de dispreţul faţă de creativitate, faţă de Omul care nu poate fiinţa în afara unor norme estetice.

E vorba de încăpăţânarea cu care zi de zi ne întrecem în a deveni tot mai egoişti, tot mai străini unii cu alţii, tot mai insulari şi mai fărâmiţaţi ca naţie.

 

Creatorii au dreptul la o viaţă decentă !

Aşteptăm donaţiile dvs :

cont BCR : RO22 RNCB 0676.0834.9112.0001 pe numele Constantin Popescu

sau prin Western Union pe numele Constantin Popescu, localitatea Târgovişte.

pentru a achiziţiona lucrări de artă , adresă de contact : po_cos@yahoo.com

blog: www.cppopescu.blogspot.com.

https://www.facebook.com/people/Constantin-P-Popescu/1820117220

Profilul autorului:

http://cititordeproza.ning.com/profile/ConstantinPPopescu

http://cititordeproza.ning.com/profiles/blog/list?user=1um7kqxkt0ho2

http://cititordeproza.wordpress.com/?s=Constantin+P.+Popescu&submit=Search

CAMPANIE ÎN SPRIJINUL CREATORILOR DE ARTĂ !

O noua carte in Colectia Cititor de Proza!

autorMirella Tonenchi

http://cititordeproza.ning.com/profile/mirellatonenchi

Interviu :

http://cititordeproza.ning.com/video/mr-gray-autor-mirella-tonenchi-o-noua-carte-in-colectia-cititor-d

Câştigătorii concursului de poezie ”Peregrinări” , 2013 – Centrul de Excelenţă Dublin

 

Foto: Natalie Schor

 

 

Concurs de poezie “Peregrinări, ediţia a II-a

Centrul de excelențã în promovarea

creativitãții românești – Dublin

http://hopernicus.falezedepiatra.net/CentruldePromovareaCulturiiDUBLIN/

Parte a Proiectului Cititor de Proză – Republica artelor

http://cititordeproza.ning.com/

 

 

Cronica Peregrinărilor în poezie

 

Iată că am dus la bun sfârşit concursul literar “Peregrinări”, ediţia a II-a, de această dată de poezie.  Înainte de toate trebuie să reamintim componenţa juriului, de excepţie, care a avut dificila, dar şi plăcuta sarcină de a evalua cele 327 de poezii din concurs: Virginia Paraschiv, Felix Nicolau, Adrian Munteanu, Radu Vancu, Adrian Suciu, Attila F. Balazs (Slovacia) şi Dorina Şişu (Irlanda). Din motive personale, care au intervenit pe parcurs, domnul Emil Brumaru nu a mai făcut parte din juriu. Le mulţumim tuturor pentru răbdarea, îngăduinţa şi cooperarea de care au dat dovadă pe tot parcursul concursului!

Pe lângă celelalte premii din concurs, câştigătorii se vor bucura şi de cărţile oferite cu autograf de către trei dintre membrii juriului (Felix Nicolau, Adrian Munteanu şi Attila F. Balazs), precum şi o pictură semnată Dorina Şişu, gest de mare nobleţe pe care şi noi îl apreciem cum se cuvine.

Am avut la această ediţie 327 de poezii participante, care au fost votate într-un număr de 707 e-mail-uri, fiecare conţinând trei poezii evaluate, aşadar, putem spune că au fost 2121 de evaluări. Mulţumim şi publicului amator de poezie pentru implicarea atât de adâncă în acest fenomen.

Ne bucură o atât de mare participare la concurs, cu atât mai mult cu cât premiile oferite sunt simbolice, adevăratul câştig fiind, al autorilor, de a fi citiţi de către membrii juriului, oameni de elită din lumea literară, dar şi de un public, iată, atât de numeros, iar al nostru, al cititorilor, de a avea laolaltă atât de multe creaţii, multe dintre ele, chiar nesperat de multe, de o reală valoare literară.

Este de remarcat o prezenţă foarte mare din rândul adolescenţilor, tineri creatori cu vârste între 12 şi 18 ani, care prin poezia lor crudă, dar cu atât mai mult curată şi idealistă, ne-au bucurat sufletele şi ne-au redat încrederea în viitorul poeziei. Mulţumim şi celor două profesoare de la şcoala particulară “Şcoala mea” din Bucureşti, care şi-au mobilizat elevii (peste 30!) să participe la acest concurs. Mulţumim tuturor participanţior şi le dorim succes în viitoarea activitate literară!

Toate creaţiile, însoţite de câteva rânduri din partea membrilor juriului,  vor fi adunate într-un volum on-line, care se va regăsi pe site-ul nostru: http://hopernicus.falezedepiatra.net/CentruldePromovareaCulturiiDUBLIN/

Vă aşteptăm în toamnă la Concursul de proză scurtă “Peregrinări”.

Din partea organizatorilor,

Viorel Ploeşteanu

Gânduri de la juriu:

„Excelent acest concurs de poezie internaţional, dar şi naţional – avem toţi posibilitatea să devenim contemporani cu noi inşine prin lectura şi, deloc de neglijat, să ne ţinem în formă limba română. Felicit organizatorii!”

                                                                                                                 Felix Nicolau

***

 

“La acest concurs de poezii am remarcat voința participanților. Am simțit, în versuri, bucuria, tristețea, dezamăgirea, iubirea, viața, moartea, copilăria, speranța, ura, înstrăinarea, dorul, dar mai ales tragedia unei sensibilități a stărilor. Urletul de dincolo de cuvinte cred că ascunde frumusețea omului. Ascunde puterea lui, dar și căderea. Poetul adevărat este cel care se simte, care se uită în măreția căderii și care, spre nemirarea lui și spre uimirea celorlalți, coboară din rostul lucrurilor pentru a le denumi.

Am simțit versuri cu mult dor. Dor de casă, de pământ, de oameni. Am citit, de asemenea, versuri naive, scrise parcă de mâna unor copii. Curățenia acestor imagini ar trebui cuprinsă într-o baladă. Miracolul versurilor face din cel care le formează un vrăjitor al viselor și un fin ducător de realități în spinare.

Felicit fiecare participant în parte. Prin acest concurs am înțeles că oamenii sunt purtători de culori și vise. Să aveți muza fericită alături de umărul drept! Să vă bucurați de viață!”

                                                                                                                     Dorina Șișu

***

 

“… le-am citit de le ştiu pe fiecare, faptul că am răbdare cu ele e în regulă, vreo câteva şi iese o antologie on-line de toată frumuseţea.”

“la sfârşit, vom fi erudiţi ai poeziei de limba română. Chiar dacă e greu, e frumos ce faceţi. Trebuie să mă mobilizez şi eu şi să ţin pasul cu voi.”

“ sunt consecventă cu mine însămi şi mă bucur că sunt în consonanţă cu colegii, indiferent de numărul de puncte, important e că am reacţionat la anumite texte, independent unii de alţii.”

                                                                                                               Virginia Paraschiv

***

“A fost o reală plăcere să parcurg toate poeziile alea! Neplăcerea vine de aici încolo: am selectat cam 15 poeme care se încadrează întru totul în ce cred eu că e poezia, va fi greu de tot să aleg dintre ele. :)”

“Grea sarcină ne-ai dat! Eu îţi trimit opţiunile mele, cu menţiunea că mi-au placut mult mai multe poeme, asta e, respect regulile, indic 3.”

“oricum, a fost multă poezie de calitate în concurs!”

Adrian Suciu

 

***

“Plăcerea a fost de partea mea, zău. Sunt tare curios să văd topul final.”

                                                                                                                 Radu Vancu

 

 

Vot final juriu

 

Câştigătorii concursului:

                                                                             

 

Locul I Poezia nr. 251 Zile scurte cu mama – Estera Stanciuc

Locul II Poezia nr. 227 Mă cuibăresc ca un copil într-un pântec – Delia Grosu

Locul III Poezia nr. 43 Viena mea, viaţa mea – Ioan Potolea

 

 

 

 

Vot final public

 

Locul I Poezia nr. 23 Oroare – Cristina Botilcă

Locul II Poezia nr. 213 Tinereţe – Corlean Oana Alexandra

Locul III Poezia nr. 264 O inimă închisă-n suflet – Chiperi Andrei Robert

 

 

1000 de nopti cu Tibick

Restituiri literare şi culturale contemporane necesare – Gheorghe Stroia

http://issuu.com/adjudeanu/docs/_27_dialoguri_-_construc_ii_incompl…6

Petiție pentru Muzeul Brukenthal și pentru cultura română

http://www.petitieonline.com/pentru_brukenthal_si_cultura_romana

Pentru Brukenthal si cultura romana

Petiție pentru Muzeul Brukenthal și pentru cultura română

 

Vă invităm să citiți și să semnați această petiție adresată Ministrului Culturii din România. guvernului român, președinției, membrilor comisiilor de cultură din Parlament și oricui se simte responsabil pentru soarta culturii române

În ultimele zile, am aflat despre evacuarea muzeelor de la Galați, Oradea și Brașov din fostele lor clădiri. Aceste frumoase reședințe, rechiziționate în timpul regimului comunist, au fost retrocedate, în cele din urmă, proprietarilor lor de drept. În consecință, muzeele însele au fost mutate în blocuri, cazărmi, sau nicăieri. Nu există bani pentru muzee noi și nu există legi în România care să protejeze patrimoniul cultural în astfel de situații, deși colecțiile muzeelor sunt proprietate de stat.

Săptămâna trecută, Palatul Brukenthal (un complex de șase muzee) din Sibiu a trebuit să-și închidă temporar porțile pentru public, din cauza lipsei de fonduri de la buget. Între timp, s-au primit banii necesari de la Ministerul Culturii, care îi vor permite să funcționeze în continuare – dar cât timp pâna când situația se va repeta?

Samuel von Brukenthal, guvernatorul Habsburg al Transilvaniei, a adunat prima dintre colecțiile muzeului în jurul anului 1790, deschisă publicului în 1817, făcând din acest minunat muzeu una dintre cele mai vechi instituții de acest gen din România. Construit între 1778-1788 ca reședință particulară, complexul muzeal de azi găzduiește peste 1.000 de lucrări ale unor artiști ca Van Mieris, Carriera, da Cadore, Raoux, Van Dyck, Rubens și Titian, și expune adesea lucrări de artă contemporană ale unor artiști locali, create în mod expres pentru muzeu.

Sub-finanțarea culturii este cronică în România. Muzeul Brukenthal este sub-finanțat de cinci ani și i s-a cerut în mod absurd să se auto-finanțeze. O instituție culturală, mai ales una de talia Brukenthalului, NU ar trebui să se auto-finanțeze, mai ales că veniturile cerute au crescut în ultimii cinci ani. Bugetul destinat culturii în România este cel mai mic, și totuși, când e nevoie de tăieri, ele se fac de aici, mai mult decât din alte părți. Legea managementului cultural este bună în sine, dar sistemul de contabilitate datează din anii șaizeci, iar mentalitățile și atitudinea sunt staliniste.

Muzeul Brukenthal, distins cu Premiul Uniunii Europene pentru Patrimoniu Cultural – Europa Nostra – în 2010, atrage mii de vizitatori zilnic. Doar pe 5 aprilie, au fost înregistrați 4.000 de vizitatori, în ciuda recentei închideri parțiale. Este o instituție mai mult decât viabilă, care trăiește și respiră bogăția culturii, istoriei, folclorului și legendei.

Nu este o coincidență faptul că Sibiul a fost ales Capitala Culturală europeană în 2007. Orașul este cunoscut nu doar pentru faptul că găzduiește cel mai vechi muzeu din țară, ci și primul spital din România (1292), prima farmacie (1494), tot aici fiind tipărită și prima carte în limba română (1544). Prima mentiune documentara pentru Sibiu datează din vremurile romanilor, iar orașul a fost fondat pe vestigiile unei vechi așezări, probabil slave, la mijlocul secolului al XII-lea. Prima mențiune despre cetate datează din 1191, iar Sibiul este oraș din 1366.

Rușinoasa situație recentă de la Brukenthal, si evacuarile muzeelor din alte parti din tara, in curs sau iminente, sunt legate de soarta în declin rapid a culturii române, care va continua în absența unei restructurări totale a sistemului învechit care persistă și acum. Facem apel la o dezbatere publică despre soarta culturii române in secolul XXI, la care să participe Ministerul Culturii, muzeele, instituțiile culturale, ONG-urile, pentru:

a) a discuta despre adoptarea și aplicarea legilor care să protejeze patrimoniul cultural

b) a defini cursul reformelor atât de disperat necesare în acest domeniu vital pentru viitorul României.

Trebuie să spargem zidul de tăcere și indiferență. Trebuie să arătăm că ne pasă de cultură.

 

Petition for the Brukenthal Museum and for Romanian Culture

 

We invite you to read and sign this petition addressed to the Minister of Culture of Romania, the Romanian government, the presidency, members of the Romanian Parliament’s culture commissions, and to whoever feels responsible for the fate of Romanian culture:

In recent days, the eviction of museums in Galati, Oradea and Brasov from their former homes have come to our attention. These beautiful residences were requisitioned under the communist regime and have at last been returned to their rightful owners. As a result,  the museums themselves have been relegated to apartment blocks, army barracks or nowhere at all. There is no money for new museums and there are no laws in Romania that protect cultural heritage in such a situation, even though the collections are state property.

Last week, the lovely Brukenthal Palace (a complex of six museums) in Sibiu had to temporarily close its doors to the public due to lack of funds through budget cuts. It has since received a sum from the Ministry of Culture which should keep it going for a little while – but for how long and will it happen again?

Samuel von Brukenthal, the Habsburg governor of Transylvania, established the first of the museum’s collections in around 1790 which were officially opened to the public in 1817 making this lovely museum the oldest institution of its kind in Romania. Built between 1778-1788 as a private home, the modern day museum complex is home to over 1,000 works of art by artists such as Van Mieris, Carriera, da Cadore, Raoux, Van Dyck, Rubens and Titian, and often includes contemporary works commissioned by local artists especially for the museum.

The under-budgeting of culture is chronic in Romania. The Brukenthal Museum has been under-financed for the last five years, and has been absurdly requested to self-finance. A cultural institution, especially one such as the Brukenthal, should NOT have to self-finance, especially when the revenues demanded have increased over the last five years. The budget put aside for culture in Romania is the lowest, and still cuts are made from it more than any other budget. The law of cultural management itself is a good one, but the accounting system dates back to the ‘60s whilst mentality and attitude smacks of the Stalin era.

The Brukenthal Museum, awarded the European Union Prize for Cultural Heritage – Europa Nostra – in 2010, draws thousands of visitors every day. On 5th April alone, 4,000 visitors were counted despite its partial closure. It is a more than viable institution that lives and breathes the richness of culture, history, folk-lore and legend.

It is not by coincidence that Sibiu was elected European Culture Capital in 2007. As well as being known for the oldest museum in the country, Sibiu was also home to the first hospital in Romania (1292), the first pharmacy (1494) and the printing of the first book in the Romanian language (1544). The first documented mention for Sibiu dates back to Roman times and the city was founded on the site of an old settlement, probably Slavic, in the mid-XII century. The first mention of the fortress dates from 1191 and Sibiu has been a city in itself since 1366.

The shameful situation recently seen at the Brukenthal along with the evictions underway or looming in other parts of the country are part and parcel of the rapidly declining fortunes of Romanian culture, which will continue unless there is a complete overhaul of the antiquated system currently in place. We call for a public debate on the fate of Romanian culture in the 21st century, involving the Ministry of Culture, museums, cultural institutions and NGOs to:

 

a)     discuss the adoption and application of laws that would protect the country’s cultural heritage

b)     define the course of reforms so desperately needed in this vital sector for the future of Romania.

We must put an end to the silence and indifference. We must show that culture matters.

 

Bittschrift für das Brukenthalmuseum und die rumänische Kultur

 

Wir bitten Sie, diese an das Kulturministerium Rumäniens, an die rumänische Regierung, das Präsidentschaftsamt, die Mitglieder der Kulturausschüsse des Parlaments sowie an all jene, die sich für das Schicksal der rumänischen Kultur verantwortlich fühlen, gerichtete Petition zu lesen und zu unterzeichnen.

In den letzten Tagen haben wir herausgefunden, dass weitere Museen sprich Galatz, Großwardein und Kronstadt, die ursprünglichen Gebäuden verlassen mussten. Diese schönen Gebäuden wurden während des komunistischen Regimes zurückgegeben, schließlich heutzutage an ihren jeweiligen Inhaber rückübertragen. Folglich wurden die oben erwähnten Museen dazu gezwungen den Wohnsitz zu verlassen und sich selbst nach Wohnblocks, Kasernen oder jedwelchen Orten umzuschauen. Geld ist knapp, dadurch gibt es keine Möglichkeit neue Museen zu bauen. Mehr hinaus gibt es innerhalb Rumäniens kein Gesetz, wodurch unsere kulturelle Erbe geschützt werden kann, ohwohl die genannten Sammlungen dem Staat angehören.

Letzte Woche, das schöne Brukenthalpalais (insgesamt sechs Museen umfassend) aus Hermannstadt musste seine Tore für die Besucher teilweise schließen, weil es an Geld vom Budget fehlte. In der Zwischenzeit hat das Brukenthalpalais eine Geldsumme von dem Ministerium für Kultur erhalten. Diese sollte für eine Weile ausreichen – aber für wie lange und wie oft wird sich das wiederholen, weiß keiner Bescheid!

Samuel von Brukenthal, Habsburgs Gouverneur von Siebenbürgen, trug die erste Sammlung des Museums um das Jahr 1790 zusammen, und 1817 war diese bereits dem Publikum zugänglich und machte das Museum zu einer der ältesten einschlägigen Einrichtungen auf dem Gebiete Rumäniens. Errichtet zwischen 1778-1788 als privater Wohnsitz, beherbergt der Museumskomplex gegenwärtig über 1.000 Werke von Künstlern wie Van Mieris, Carriera, da Cadore, Raoux, Van Dyck, Rubens und Tizian und stellt oft speziell für das Museum angefertigte Arbeiten von lokalen Hermannstädter Gegenwartskünstlern aus.

Die Unterfinanzierung der Kultur ist ein chronisches Übel in Rumänien. Das Brukenthalmuseum ist seit fünf Jahren unterfinanziert und wurde absurderweise aufgefordert, sich selbst zu finanzieren. Eine Kultureinrichtung, dazu eine von der Größe des Brukenthals, sollte sich NICHT selbst finanzieren, vor allem auch da die geforderten Einnahmen in den letzten fünf Jahren gestiegen sind. Das in Rumänien für die Kultur bestimmte Budget ist das kleinste, und trotzdem wird es, sooft Kürzungen notwendig sind, als erstes und in größerem Ausmaße als jene anderer Bereiche gekürzt. An sich ist das Kulturmanagementgesetz gut, aber das Buchhaltungssystem stammt aus den 1960er Jahren, während Mentalität und Haltung stalinistisch sind.

Das Brukenthalmuseum, das 2010 den Preis der Europäischen Union für Kulturerbe Europa Nostra erhalten hat, zieht täglich Tausende von Besuchern an. Allein am 5. April wurden 4.000 Besucher verzeichnet – trotz der teilweisen Schließung. Es ist eine mehr als lebensfähige Einrichtung, die den Reichtum von Kultur, Geschichte, Folklore und Legende vermittelt.

Es ist kein Zufall, dass Hermannstadt für das Jahr 2007 zur Europäischen Kulturhauptstadt gekürt wurde. Die Stadt ist nicht bloß für das älteste Museum des Landes bekannt – hier gibt es auch das älteste Krankenhaus Rumäniens (1292), die erste Apotheke (1494) und ebenfalls hier wurde das erste Buch in rumänischer Sprache gedruckt (1544). Zum ersten Mal wurde das Gebiet um das heutige Sibiu in einer Urkunde aus dem Jahre 1191 unter dem Namen Praepositum Cibiniensem erwähnt,  obwohl das Gebiet bereits im 3. Jahrhundert von einer romanisierten Bevölkerung besiedelt gewesen war. Der Ort ist seit 1366 eine Stadt.

Sowohl die schändliche rezente Situation des Brukenthalmuseums als auch die laufenden Aussiedlungen der Museen in anderen Teilen des Landes, sind mit dem rapiden Niedergang der rumänischen Kultur, der aber fortfahren wird, eng verbunden. Das ist eine Folge des veralteten Systems, das jetzt noch besteht, welches neugestaltet werden muss. Wir rufen auf zu einer öffentlichen Debatte über das Schicksal der rumänischen Kultur im XXI. Jahrhundert, an der das Kulturministerium, die Museen, die Kultureinrichtungen und NGO-s teilnehmen sollten, für:

a)   die Durchsetzung von Gesetzen, in Rahmen dessen das kulturelle Erbe geschützt werden kann

b)  die Bestimmung der Richtung der verzweifelt notwendigen Reformen für diesen so vitalen Bereich für die Zukunft Rumäniens

Wir müssen die Mauer des Schweigens und der Gleichgültigkeit niederreißen. Wir müssen zeigen, dass uns Kultur etwas wert ist.

 

Pétition pour le Musée Brukenthal et pour la culture roumaine

 

Nous vous invitons à lire et à signer cette pétition, adressée au Ministre roumain de la Culture, au gouvernement roumain, à la Présidence, aux membres des commissions de culture du Parlement roumain et à quiconque se sent responsable du sort de la culture roumaine.

Ces derniers jours, des nouvelles concernant l’évacuation des musées de Galati, Oradea et Brasov nous sont parvenues. Ces jolies résidences, réquisitionnées au temps du régime communiste, ont été finalement retournées à leurs propriétaires de droit. En conséquence, les musées eux mêmes ont été relégués dans des immeubles d’appartements, dans des casernes militaires, ou nulle part. Il n’y pas d’argent pour de nouveaux musées et il n’y pas de lois en Roumanie pour protéger le patrimoine culturel dans une telle situation, même si les collections sont la propriété de l’état.

 

La semaine passée, le magnifique Palais Brukenthal (un complexe de six musées) de Sibiu a dû fermer ses portes au public, du moins  partiellement, faute de fonds budgétaires. Entre temps, il a reçu une somme du Ministère de la Culture, qui devrait lui suffire pour quelque temps, – mais pour combien de temps, et est-ce que cette situation ne va pas se répéter?

Samuel von Brukenthal, nommé gouverneur de la Transylvanie en 1777, monta la première des collections du musée vers 1790.  La collection fut exposée au grand public en 1817, ce qui fait de ce charmant musée l’une des plus anciennes institutions de ce genre de Roumanie.

Construit entre 1778-1788 comme résidence privée, le complexe muséal d’aujourd’hui rassemble plus de 1,000 œuvres de maîtres tels Van Mieris, Carriera, da Cadore, Raoux, Van Dyck, Rubens et Titien, et expose souvent des œuvres d’art contemporain créées par des artistes locaux spécialement pour le musée.

Le sous-financement de la culture est chronique en Roumanie. Le Musée Brukenthal est sous-financé depuis cinq années, et aussi absurde que cela puisse être, on lui a demandé de s’autofinancer. Une institution culturelle, surtout de la taille du Brukenthal, NE DEVRAIT PAS être obligée de s’autofinancer, d’autant plus que les demandes de revenus ne cessent de monter depuis cinq ans. Bien que la part du budget destinée à la culture en Roumanie soit la plus faible de toutes, c’est celle que le gouvernement ne cesse de diminuer. La loi régissant la gestion du patrimoine est louable, mais la comptabilité date des années soixante et les mentalités et l’attitude sont staliniennes.

Le Musée Brukenthal, qui s’est vu décerner le Prix de l’Union Européenne pour le Patrimoine Culturel – Europa Nostra – en 2010, reçoit des milliers de visiteurs chaque jour. Rien que le 5 avril, il a enregistré 4,000 visiteurs, en dépit de la récente clôture partielle. L’institution est plus que viable, car elle vit et respire la richesse de la culture, de l’histoire, du folklore et de la légende.

Ce n’est pas une coïncidence que Sibiu ait été élue Capitale Culturelle Européenne en 2007. La ville est connue non seulement parce qu’elle abrite le plus ancien musée du pays, mais aussi le premier hôpital de Roumanie (1292), la première pharmacie (1494), et c’est aussi ici que fut imprimé le premier livre en langue roumaine (1544). La premiere mention documentaire pour Sibiu date des temps des Romains, et la ville fut fondée sur les vestiges d’un ancien site, probablement slave, au milieu du XIIème siècle. La première mention de la forteresse date de 1191, et Sibiu est une ville depuis 1366.

La honteuse situation récente du Brukenthal, ainsi que les évacuations en cours ou imminentes dans d’autres parts du pays, sont liées à l’effritement soutenu de la culture roumaine qui ne cessera de continuer tant que le système vétuste qui régit le pays à l’heure actuelle reste en place. Nous faisons appel à un débat public sur le sort de la culture roumaine au XXIème siècle, qui devrait impliquer le Ministère de la Culture, les musées, les institutions culturelles, les ONG, pour:

a) discuter l’adoption et l’application de lois qui protégent le patrimoine culturel

b) définir le cours des réformes si désespérément nécessaires dans ce secteur si vital pour le futur de la Roumanie.

Il faut mettre fin au silence et à l’indifférence. Il faut montrer que la culture compte.

 

English version: Sair Jay

Romanian version: Roxana Dascalu

German version: Michael Astner, Oana Lăzăroiu

French version: Roxana Dascalu, Cecilia Nicholas

 

http://www.slideshare.net/CititordeProza/pentru-brukenthal-si-cultura-romana

Ziua cărților deschise- Donează o carte online cititorilor tăi!

Ziua cărților deschise

Donează o carte online cititorilor tăi!

 

                                                            https://smore.com/mehu

 

Ziua internațională a cărții- 23 aprilie  2013

 

Așteptăm pe adresa cititordeproza@googlemail.com donațiile dvs:

document în format word, pdf, e-book

sub fomă de link: scribd, issuue, calameo, yudu

imagini în fomat jpg

în format video, audio

Post Navigation

%d blogeri au apreciat asta: