Protecţia consumatorului de literatură contemporană românească-George Vasilievici

o inițiativă care dorește a veni în sprijinul cititorului -Recenzii

Despre site

…denumirea siteului sau despre necesitatea unui port de ancorare:

Ideea acestui proiect a fost lansată de scriitorul George Vasilievici într-o discuție purtată în rețeaua Cititor de Proză cu câteva săptămâni înainte de data nefastă a dispariției sale.  Iată cum își imagina acesta existența unui asemenea încercări și cum sufletul său de un idealism înalt  răzbătea prin orice alcătuire a cuvintelor sale:

”putem infiinta PROTECȚIA CONSUMATORULUI DE LITERATURA CONTEMPORANĂ ROMÂNEASCĂ. Astfel vom primi plângerile dumneavoastră vis a vis de cărți achiziționate dar care v-au piedut timpul. Va trebui să argumentați acest lucru.Trebuie oprită inflația asta de literatură proastă, în care nu există nimic nou. În cazul unui număr mare de plângeri, cumpărătorul va primi banii iar editura cartea. În fond e vorba de timp pierdut. Oricine citește o carte și nu îi place să ne sesizeze acest lucru.”

…subiect:  literatura contemporană românească, cum este prezentă și cum este percepută aceasta de către cititori și editori

…ce credem:

Considerăm că raportul carte bună-carte proastă de pe piața de carte din România trebuie rebalansat și că acest raport este in definitiv o problemă de proporționare. Credem că segmentul cititorilor avizați și al celor care care au deprins un gust al cărților bune nu este într-atât de nesemnificativ pe cât îl prezintă tirajul cărților de maculatură.

…despre libertatea gustului și subiectivitate:

există și va exista suficientă diversitate de gusturi pe cât există subiectivitate suverană în fiecare alegere pe care o facem, dar așa cum dorim ce e mai bun pentru fiecare dintre noi tot așa e necesar să dorim  ce este mai bun si celor care vin după noi.


… cui îi folosește:

cititorilor pasionați și  celor cărora le pasă de ce se întâmplă în cultura din România

autorilor de literatură de azi și de mâine

editorilor care înțeleg că cel mai fidel client al lor nu poate fi decât adevăratul iubitor de carte

generațiilor viitoare.

…ce ne propunem în fapt să realizăm:

Focalizarea unui curent de opinie în sprijinul unei  literaturii contemporane românești de bună calitate.

Câștigarea încrederii editorilor în omul însetat de carte valoroasă și medierea unui dialog continuu între cititori și editori.

Propunerea introducerii unor elemente suplimentare necesare indentificării mai precise asupra naturii cărți care să se regăsească în eticheta CIP.  În acest mod se pot crea  premisele  unei mai bune orientări pe piață a produselor  editate, astfel încât  fiecare volum să își poată găsi cititorul potrivit.

 

scriitorul  George Vailievici

Anunțuri

3 thoughts on “Despre site

  1. Prieteni, orice mână defrate întinsă din beznă este undar de la Dumnezeu.
    De aceea,cu emoţie şi recunoştinţă, vă mulţumesc pentru interes şi găzduire.

  2. V A S E C O M U N I C A N T E
    O SCHIŢĂ DE IOAN FLORINSTANCIU

    Fuseseră 36 de grade la umbră, aşa că mă ştersesem instant-quick de pe la oficiu şi o luasem agale pe bulevardul Tomis, pe sub copertine, cu speranţa că va pica de pe undeva şi vreun frend,pentru-o cold beer , la varice sau la fotoliu , după împrejurări
    Când, oops!, iată-l pe Mache Papacostea, marinaru’lu’ peşte prăjit, apropiindu-se, legănat şi lăbărţat pe întreg trotuarul, ca pe-o corabie-n derivă, şi ridicând un deget avertizor
    – Hey, man. What’s up? Ai văz’t,bre, ce-am păţitără cu diz fakin’dă Iooropa? Şi cu-alde Hara-bara-v-am-halit-papara?
    – Hello, Dude! Păi, tu chiar credeai că şi eu oi fi tot vreo deafblind-person d-aia dă Alligator electoral ?
    – Atunci, hai să bem câteo bere, două, nouă pă la Mimoza Pudica şi să ne-mpăcăm!
    – Hai!
    În curtea îngustă de la Mimoza, printre lilieci mov şi sub umbréle galbene, se cocoşau deja vreo zece reprezentanţi ai clasei proletare,în salopete văruite şi cu căşti portocalii de protecţie, aşa cum o tuliseră însetaţi, de pe şantier.
    Trăseseră vreo trei mese dungă la dungă şi improvizaseră, într-o veselie, masa naşului-mare.
    – Mai aveţi dă muncă, băi pălmaşilor ?
    – Alo,dom’ Mamachidis, păi dacă-n Romania nu se mai construieşte nimica, dom’le, apăi, să ştii că, de dărâmat, se dărâmă-ntr-o isterie, bre!
    Pe urmă, prudenţi, mai ceruseră un rând nou şi-ndesat şi se întorseseră pe la vorbele lor.
    – Aţi văzut, bă, ce găluşte-arunca bossu’ pân ventilatoare… Că staţi p-aci, pă la umbră, că vine Telegrafu’ şi cu Protecţia Frecuşului şi cu Al Bandit-ăla, dă la şcoala dă mafioţi a feseneului.
    – Lasă-l bă să-şi mai plimbe şi el ursu’ pă la lumânare, că şefu-ăsta-al-nost e cel mai mare rebut defect la cap dă pă faţa asta a Pământului, măi,nea Zacuscă, da’ nici noi n-am venit cu pluta p-acilea, că, uite, după ce m-am vărsat eu primu, hopa şi Dorel după mine, ca mâţa dân traistă, bre, şi pă urmă,da’ mai pă ceaţă-aşa, au roit-o şi fraiereştenii-ăştia dă scufundaci amatori. Că berea le cam place şi lor, pă zăpuşu-ăsta. D-aia, numa-n deschidere-aşa, au şi ras v’o unşpece şi tomnai se pregătesc să mai înşurubeze vo doo-trii. D-alea cu moţ! Ăăă, în loc dă concluzie, cum ar veni.
    – Alo, oamenii muncii, ce facem, bre… ne mai întoarcem un ceas pă şantier,pentru ora-nchiderii? Cu peptu’ scos, cu capu’-ntors,la şef noi să privim?!
    – Ia las-o moartă la umbră, nea Garide, că eu, în labe la Ampotrofagu’, nu mă mai întorc, nici belit!
    – Da ce ţi-a căşunat aşa rău pă şefu’,Sifonache,tată, că,până mai ieri,îl cam pupai în bot, dân toate poziţiili?!
    – Jale mare, taică, dă cân’ cu bugetu-ăsta nou, dă l-a dizponibelizat pă fratimiu! Avea şi el o sută cinzeci de lei pe lună… şi l-a dizponibelizatără;că, cică, cu o sută cinzeci de lei, ăia ai lui, o să se procopsească statu’ lu Boc! În maţe să le stea ăi o sută cinzeci dă franci! L-a dizponibelizatără, că l-a-nsemnat Ampotrofagu, la condica neagră!? Dizponibeliza-le-ar Dumnezeu luminiţile ochişorilor dân cap, s-ajung să-i văz orbeţi pă toţi, cu mânuşiţa-ntinsă pă strada Flămânda, la colţ, la’ Delfinu’Ameţit!
    – Atunci, Dorele taică, ia hai şi tu cu noi, la Bucureşti, la Piaţa Universităţii,taică, să strigi JOS GUVERNU’ şi să te mai răcoreşti, ca să dăm şi noi un iegzemplu Iooropii, tată !!
    – Care Bucureşti,bre, că mai am dor trii leuţi, noi -vechi,mari şi laţi, pân la salariu’dăn vară.
    – Las’ , băi, că tu iai salariu dă merit,c-ai pus botu’ la toate manglelile! Ş-apăi nu-i nicio cheltuială c-a băgat Bardidu’ Conservator, ăla al lu’ nea Zacuscă, un Otocar roşu, d-ăla pă roate, cu haleală, fluierace, priveghetori, steaguri, pancarde, lozinci . Nicio problemă! Măi ceva ca la Ziua Recoltii!! Că,uite, noi am mai fost şi marţea trecută, da tot ne-am mai duce odată!
    – I-auzi,ia… şi cum ierea?!!
    – Păi cum să fie? Steaguri, muzici, chiote, tămbălău, lucru mare, şi lume, lume… de-ţi venea ameţeală nu altceva. D-aia, cân’ am văzut, am zis şi eu: să te ferească Dumnezeu de furia poporului!…

    – Da’ pă Băsescu-ăla l-aţi văzut? Care-i treaba cu el?
    – Opaaa, păi, mai avea el freză ca să vie p-acolo?!! Da,orişicum,e rău-greu dă iel, să ştii, că l-am văzut az-dimineaţă la Pro.tv.
    – Şi ?
    – Cum… şiii? ,or’ eşti prost? Păi,dacă l-au dat ăia la Pro.tv., înseamnă că: ori l-a găsit mort pă undeva, ori a ajuns să facă reclamă la tigăi!
    – Atunci, hai să ne topim!!
    – Bă frate, voi faceţi cum vreţi, duceţi-vă,na!, şi daţi jos guvenu’ ca să vie iar ciuma lu’ Văcăroiu şi holera lu’ Hrebenciuc,na!,… Păi dar aşa cum?! Da io, unu, mort-copt tot treb’e să mă-ntorc o oră p-acolo, pă şantieru’ fundaş Râmarea şi Dărâmarea Socialismului.
    – Păi dacă vrei să te cocoşezi puţân şi pă parte-ailaltă, du-te, că ceva ore suplementare tot îţi găseşte Bossu’!
    – Stai , mă frate,că nu-i chiar aşa! Am găsit neşte ţeavă inox,d-aia d-un ţol jumate! Aur curat, tată! Am tăiat-o-n bucăţi dă unu treizeci, aşa, am făcut-o snop şi-am pus-o-n tufele-alea dă lângă gardu dânspre cimitir… gata de decolare, la ora stabilită, cum s-ar spune!
    – Atunci…veşnicaaa ei pomenireeee!!
    – Da, bre, da’ acu e musai să m-abat o ţâră pân spatele frontului, ca să nu s-ampiedice vr’un prost ca voi dă ia şi să-i facă picioare.Că eu la comoara asta i-am şi găsit deja clientu’ şi i-am şi băut adălmaşu’,care este. Atunci, cum să mai dorm eu liniştit, la noapte!?
    – Haidaaa, ia uitaţi-vă niţeluş pân perdele, la tilivizoru’ d-acolo şi la guvernu’ lu Baboi!
    – Hait! Păi, ăla care stă guşă-n guşă cu Boc, la catedră,nu-i chiar bulibaşa Năstase, măi tovarăşi şi dragi concetăţeni !?
    – El e, bre! Ce-o mai fi cătând p-acolo că tomna’ bine scăpasem dă el, ca musca dă pai?!!
    – Alo, tovarăşi, rămâneţi liniştiţi, la locurili voastre. Păi cum,adecă, ce caută?!
    Păi,adicăăă, n-o fi pitit şi el neşte ţevi d-alea mai speciale pă undeva, p-acolo, pân Palatu Victoria?!

  3. Acesta este doar un spăşit omagiu adus Providenţialului Caragiale, cel veşnic actual.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: